Archive for memories

Curiozitati pentru Eu din alte vieti

Daca ai putea sa te intalnesti cu Eul tau si sa iti faca cunostinta cu celelalte vieti pe care le-ai trait, ce curiozitati ai avea? Eu m-am gandit deja la cateva intrebari, iar acum trebuie doar sa ma intreb si sa imi raspund singura. E fain sa vezi cum ai fost, ce ai facut, la ce te gandeai. Pentru a intelege mai bine cine esti si ce creezi acum. Acum si in viitor.

*Am fost amuzanta? Ce tip de glume faceam?

* Cum erau prietenii mei? Cat de mult ii iubeam? Existau castravetii (prietenie adevarata)?

* Cum era familia mea si ce fel de relatie aveam? Eram apropiati? Aveam familie?

* Eram draguta? Eram atractiva? Eram lovely?

* Ma iubeam oamenii? Ce iubeau cel mai mult la mine?

* Mi-am gasit jumatatea perfecta? Cand? Cum? Dragoste la prima vedere? Cum se simte iubirea atunci cand iti intalnesti sufletul pereche?

* Am avut copii? Ce fel de parinte am fost?

* Mi-am gasit rostul in viata? Care a fost de-a lungul timpului?

* Ce culoare eram?

* Ce chestii nasoale am facut?

* Aveam o relatie speciala cu natura si muzica?

* Imi placea arta?

* Ce imi placea sa fac cel mai mult?

* Ce ma intrista? Ce bucurii aveam?

* Care era ocupatia principala in viata? Ce faceam cel mai des? Ce meserie aveam?

* De ce imi era frica?

* Eram inteleapta?

* Eram fericita?

So. Cam asta as intreba eu. Voi? Anyone?

Comments (4) »

sa nu uitam pajistea galbena

Am o gramada, gramada de lucruri si imagini in minte, si as vrea sa nu le pierd. As vrea sa le scriu, sa le desenez, sa le pictez, sa le surprind. Sa imi ramana in minte mereu. Sa imi schimbe modul in care privesc lumea. Sa nu uitam momentele minunate.

Imi vin in minte o pajiste galbena, multa verdeata si in spate marea, gustul de clatite cu dulceata de visine, melodia Ciudat de la Luna Amara, concertul prea minunat, luna cea mare si frumoasa care iesea din apa, culorile, tot galbenul pe care l-am vazut mai mult ca niciodata in viata mea, tricolorul, dinozaurul mov si etc :) Imi vine in minte imagini, senzatii, stari, sentimente, ganduri pe care nu as vrea sa le pierd. NU. Sunt ale mele. Le iau cu mine. Sa nu uitam…

Si fazanul si D si X si W. Si soarele si vantul. Si distrusii. Si esecurile 5 din 20. Si murdarica si placinta si pateul si marul. Si catifeaua :) Si sticla de vin rosu si alte minuni. Si melcii, si nisipul si verdele. Si tot. Si Fluturii Nu Mai Au Stomac.

Si fericirea. Sa nu uitam clipele de fericire :) Nu le uitam. Nu vom mai fi tristi de acum inainte, pentru ca nu uitam clipele de fericire.

M-am ars. M-am prajit. M-am topit. De tot. Mai ales pe nas :)

Comments (2) »

ce frumos a fost

Ce frumos a fost in 2009 si cat de chill sunt acum doar gandidu-ma la cate lucruri minunate am trait.

- castravetii mei cei mai dragi cu care am facut tot felul de chestii faine si care au fost langa mine mereu si pe care ii iubesc tot mai mult. castravetii mei care imi ofera stabilitate si iubire si libertate si sunt pentru mine tot ce e mai frumos in viata :)

- calatoriile mele in 10 tari, locurile pe care le-am vazut, caramizile frumoase care mi-au adus culoare, copacii sub care am dormit, apa langa care am stat, garile friguroase, oamenii minunati pe care i-am intalnit si care mi-au schimbat cate un pic, un pic viata

- cele mai minunate momente cu cei mai minunati oameni langa care nu am putut decat sa zambesc incontinuu a tamp si sa ma ciupesc sa vad daca nu cumva visez sau chiar minunatia asta exista …

- concertele minunate la care am fost si in timpul carora as fi putut sa mor, caci simteam ca toata viata mea a meritat acel moment magic si ca ceva mai mult de atat nu se poate

- balonul magic in care am trait 3 luni de zile, o viata in viata…

- fericirea pura pe care am simtit-o de atatea ori!

- festivalul One World Romania care mi-a dat sentimentul ca chiar fac ceva care sa conteze nu doar pentru mine, ci pentru ceilalti. Filmele pe care le-am vazut, oamenii pe care i-am cunoscut, zilele care aveau 24h si noptile nedormite si petrecute in CoolCat cu morcovii mei.

- facultate de filosofie, singurul loc pe care il simt “acasa” si unde nu pot sa ma intorc inca…

- momentele magice si toti oamenii magici pe care i-am intalnit.

- piesele de teatru, cartile, filmele, muzica, seinfeld

- castravetii, dovleceii si morcovii mei cei dragi :)

No comment »

last day of my summer.

p1030687mic

Sagi. Prague. Bayreuth. Losing ourselves while travelling. Absinth. (un)Love. Lost key. Problems. Shower. Sick. 00:00. Different train. New cultures. Smoking on trainstation. Not my sister. Laughing. Lost camera.

“It’s 00:00 – nobody loves me.” So that was my summer. I slept. I woke up. I left…

No comment »

despre tristete, dezamagire si alte alea.

E inutil sa suferi atunci cand esti dezamagit.

Dupa ce s-a terminat ceva frumos si stii sigur ca s-a terminat si ca nu o sa mai fie nimic ai de ales intre 2 variante: fie suferi dupa acea amintire, traiesti un timp in ea… fie treci peste cu totul. Dupa ce s-a dus dracului totul, timp inca iti mai ramane in fata. Ai de ales ce sa mai departe… Treci peste sau ramai in trecut? Timpul e acelasi. Trebuie doar sa alegem ce facem noi cu el, cum ni-l petrecem. Nu poti spune ca parca a trecut mai mult timp daca alegi una din variante. Doar ca timpul poate trece mai frumos sau mai tragic pentru tine. Oricum, trecutul nu se intoarce(dar istoria se repeta? :D )… asa ca, cel mai logic ar fi sa treci peste cat mai rapid. Fara sa te mai gandesti, fara sa suferi, fara sa nimic. Ce rost mai are suferinta? Niciunul. Suferinta e inutila.

Oh da, s-a intors didi rationala… i-a pierit entuziasmul de copil de 15 ani, i-au pierit pendularile de om pus intr-o dilema primara… prostu dreq :)

Dorian Gray.

No comment »

Libertatea din aer sau 3 saptamani in Vama Veche

Did u feel that? It was amazing…

Merg de 6 ani in Vama Veche, dar niciodata nu mi-a placut mai mult ca acum. Asta probabil pentru ca am stat mai mult(3 saptamani) si am putut sa cunosc mai bine acest loc. O alta lume, un spatiu diferit, un timp diferit, totul e aproape utopic. Timpul parca se dilata, spatiul se contracta si nici nu realizezi minunea pe care o traiesti decat apoi dupa ce trece. Simti libertatea in aer! :)

Atatia oameni, atatea culturi de spui ca in scurt timp ai vizitat o lume intreaga, ai trait o adevarata viata acolo. In loc sa vizitezi diverse tari, poti sa mergi in Vama Veche pentru a cunoaste culturi diferite. In 3 saptmani am cunoscut cei mai frumosi oameni din Australia, Marea Britanie, Belgia, Norvegia, Danemarca, USA, Canada, Angola, dar si din Romania :) Toate diferentele culturale nu mai contau, eram parca toti la fel, cu totii ne bucuram si celebram momentul si locul in care ne aflam. Ce oameni frumosi! Nu mi-as fi inchipuit niciodata ca pot exista asemenea oameni. Cat de draguti erau cu totii!

Parca nu mai aveai nevoie de nimic cand te puteai bucura de toata libertatea de acolo. Nici nu iti mai era asa de foame sau de sete. Se merita totul. Se merita sa nu cheltui multi bani doar pentru a mai sta, doar pentru a te mai bucura de acel loc, sa experimentezi si alte clipe, sa cunosti si alti oameni. Read the rest of this entry »

No comment »

21

Si? Cum a fost ziua ta, didi?

  • Nu am putut sa ma duc la interviu la olimpiadele comunicarii, intrucat o colega a avut partial si nu am putut sa mergem la alta ora… :( Inca cred ca e cel mai tare concurs ever ever, chiar daca “coechipierii mei”(ce funny suna :) ) s-au razgandit brusc… Nea… nu ma consolez cu gandul: concurs de kkt, reguli de kkt… Ca sa ne resemnam mai repede, spuneam ca totul era naspa, nu? NOT! Olimpiadele still rule. Si le asteptasem 1 an cand mi-am promis dupa ce nu m-am calificat ca o sa muncesc mai mult, o sa ma bazez mai mult pe mine, nu o sa las totul pe ultima suta de metri, o sa imi fac echipa din timp… Si totul… in zadar…. Well… e fain sa pierzi :) NOT
  • Prietena mea cea mai buna nu a avut chef sa “sarbatorim” in oras. Era tarziu ora 21:44. Da… Totusi, in viata trebuie sa iti stabilesti prioritatile, nu?

DAAAR

No comment »

Forgotten Memories

maybe we can stop the time somehow…

Nu mi-am mai scris gandurile demult, desi am simtit uneori nevoia sa imortalizez momente. Acum, e prea tarziu sa mai povestesc ce am facut acum 2 luni. Nu mai am aceeasi senzatie. E mai ok sa scrii fix atunci cand ti se intampla ceva, nu postand la rece cateva zile mai tarziu. De ce? In primul rand pentru ca uiti anumite aspecte, iar apoi pe moment parca iti dicteaza o voce interioara ce sa scrii, ulterior iti ordonezi deja ideile, le treci printr-un fitru.  O sa incerc sa povestesc totusi acum cele mai frumoase zile din cele aproape 100 care au trecut :)

No comment »

S-a facut didi mare

1 octombrie 2006 – 21 iunie 2007. Tragem linie si socotim.

S-a dus si primul meu an de studentie, sau primii ani, pentru ca am fost de 2 ori anul I :) Am fentat timpul, sau el m-a fentat pe mine, pentru ca nu prea a vrut sa imi arate cum e sa fii liber, fara griji, sa ma pot sta si sa ma uit la timp in voie fara sa fac nimic altceva. Dar poate ca e mai bine asa :) Acelasi timp trece pe nesimte pe langa noi, si in loc sa il las sa treaca, il surprind in cunostinte si informatii noi. Da, a fost mai bine. Doar acum nu o sa zic ca a fost rau? :)

Ce am facut in acest an de zile?

Am implinit 20 de aniiiii. De Paste a fost ziua. Asteptam de mica anul 2007, stiam eu din calendar ca va pica Pastele pe 8 aprilie. M-am uitat iar in acelasi calendar si am vazut ca si prin 2025 va pica iar de ziua mea… Iar astept sa se intample, iar o sa regret dupa ca am imbatranit :)

Am stat departe de familie si de iubit… :(

Am invatat mai mult ca in toti cei 4 ani de liceu. Chiar mi-a facut placere sa invat. Acum stiu informatii utile, si nu tot felul de bazaconii cu care tot eram pisata pe vremea cand eram minora.

Am invatat sa ma descurc singura, de… fiind singura intr-un mareee oras ce era sa fac. Si chiar a inceput sa imi placa sa fiu pe propriile picioare. Ba chiar, ma simt cam prost cand incearca sa ma ajute ai mei, ca na, acum sunt mare.

Am intalnit 2 colective de oameni, care mai de care mai interesanti. Din pacate, nu am reusit sa ma apropii prea mult de niciuna. Mi-am facut cativa prieteni din fiecare parte, insa nu a fost cum imi povestea matusica, cu grupul, cu care as putea sa plec in fiecare saptamana altundeva… Nu.. Hai sa spun si cateva nume. Hihi. Larisa + Lav + Ralucuta. Si mi-a placut muuult de Maria(dar e secret, nu stie :p)

Am intalnit profesori atat de minuuuuuuuuunati. Mai ales la Filosofie. La Comunicare asa si asa. Dar la Filoosofie… nici nu va imaginati voi cititorilor, care nu i-ati cunoscut ce draguti pot fi. Vorbeau alti prieteni de la alte facultati de profesorii lor, si eu ma miram cum de oamenii aia s-au facut profesori, de sunt asa de rai. Dar na, si acum colegii mei s-au obisnuit cu indiferenta si rautatea lor, si asa vor considera ca fiind normal. Dar euuuu, eu am cei mai buni profesori. Cum imi spunea anul trecut o prietena, Monica, wiperush, atunci cand incerca sa ma convinga sa studiez aici ca odata cu invatarea filosofiei, oamenii devin mai blanzi, si asa sunt si profesorii. Nu pot sa ma abtin, si vreau sa dau cateva nume, pentru ca merita. Domnul Morar, Solcan, Minca, Totu(chiar daca m-a picat :) ), Stefanov(hihi) si muuuulti muuuulti altii.

Am fost Project Manager la Ad Connection, agentie de publicitate. Nu, nu a fost pe bune. Adica pe bani, ceva virtual, experimental, dar a fost fun.

Intr-un an de zile mi-am schimbat domiciliu de 3 ori :) Am experimentat tot ce se putea experimenta in materie de “casa” aici. Am stat cu prietenii, la camin, si in final, tot la familie.

Tot anul asta m-am despartit de o prietena tare draga mie din cauza unei neintelegeri, sau mai bine zis a felului in care a ales sa gestioneze o situatie care ma privea direct…

Am invatat per total cum e sa fii mare, sa imi deschid orizonturile, sa vad in perspectiva. Adevarul e ca nu mai dau bani la cersetori, am o placere deosebita cand fac blatul pe ratb, dar imi place sa bag cartela la metrou oamenilor necunoscuti.

A fost un supeeer an! Let’s do it again!

No comment »

De ce e bine sa scrii uneori?

When I write down my thoughts, they do not escape me. This action makes me remember my strength which I forget at all times. I educate myself proportionately to my captured thought. I aim only to distinguish the contradiction between my mind and nothingness.” Issidore Ducasse (Comte de Lautreamont)

No comment »