Archive for happy happy joy joy

cand ce visezi devine real…

… Cand te gandesti in mintea ta un loc. Cand iti imaginezi un loc cu toate detaliile. Cand simti ca exista asa ceva lume. Cand vezi ca asa ceva e real. Cand vezi ca tot ce ti-ai imaginat vreodata, toate visele tale devin realitate. E pur si simplu. Exista. Nu exista doar in mintea mea. Exista. Asa e aici. Ca locul cel mai minunat pe care am putut sa mi-l imaginez eu vreodata.

Oameni. Oameni fericiti. Aici e bunatatea, aici e acceptare, aici e muzica, aici e iubire, aici e totul. Pur si simplu. Aici pentru mine e fericirea. Aici. Unii oameni canta, altii danseaza, altii au grija de copii, altii gatesc, altii mananca, altii ajuta. dar toti zambesc. Toti oamenii zambesc. E pur si simplu … minunat. Minunat.

Nu pot sa fac poze. Deocamdata nu. Pentru ca nu ar exprima ce este aici de fapt. Aici e cum mi-am imaginat eu lumea. Exact asa. E mai mult decat imagini, e mai mult decat un munte, e mai mult decat oameni. E mai mult… e cam totul. Si e tare bine aici! Aici e ataaaat de bine!

Si bucuria aia pura cand primesti ceva. Si bucuria aia pura cand imparti ceva. Si zambetele. Intotdeauna zambete. Si imbratisari. Si sunete. Si mirosuri. Si absolut tot. MINUNAT!!!

Comments (2) »

Inca un gand din ala imbucurator

Daca ar exista un buton pe care sa il apesi si automat sa iti aduci aminte cum e sa fii fericit, atunci oamenii nu ar mai fi tristi. Si-ar aduce aminte ce frumos e sa fii fericit si ar face orice sa fie fericiti. Asa, nu exista buton. Exista timpul asta lung, asa ca oamenii sunt tristi, ca au uitat ce minunat e sa fii fericit.

Eu imi doresc un buton de ala pe care sa il apas uneori si sa zica: “sa nu uitam … ce frumos e sa fii fericit!”. DA!

E, dar nu stiu daca exista asa ceva. Ar trebui sa ma interesez unde gasesc. Daca scriu cu pixul pe mana oare functioneaza macar o perioada? :D

Vai, Vai, Vai! :D :D :D

No comment »

Fericire pura :D

Vaaaaaaai, am trait cel mai minunat moment din viata mea. Acum chiar daca mi s-ar intampla numai lucruri rele sau nu as mai mai avea niciodata vreo clipa de bucurie, a meritat! VAAAAAAAAI, ce frumoasa e viata cand te duci la concerte :) Am fost la Massive Attack!!!! MASSIVE ATTACK!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Vai, ce frumos e sa plutesti si sa ai febra musculara de la zambete si sa fii in transa si sa nu poti sa te misti constient si sa nu poti sa apluazi sau sa tipi. Sa simti pur si simplu. Sa simti ca esti fericit. Sa simti ca traiesti. :)

Pe o scara de la 1 la 10, momentul de fericire pe care l-am trait e infinit! :)

Love. Peace. Music!!!!

Comments (1) »

ce frumos!

Ce frumos sunt oamenii frumosi si ce frumoasa e lumea frumoasa :)

Ce frumos. Ce frumos! :) Cata lumina in toata frumusetea asta. Este! :) Daaaaaaa!!! :)

Comments (4) »

Am plecat in lume…

Dap. Peste 14 ore plec in lume. Destinatie necunoscuta. Termen nedefinit. Mai mult sau mai putin. Loc in care sa stau incert. Bani putini. Entuziasm mult. Dar cu Alexandra langa mine. Si na, sper sa fie minunat. Sper sa fie minunat. Sunt intr-un fel asa, entuziasmata si stiu ca o asemenea calatorie nu poate decat sa ma ajute sa ma cunosc mai bine(oricat de cliseu suna asta), sa vad lumea, sa cunosc oamenii, sa nu stiu… sa cunosc cred ca e ok sa scriu doar.

Si na, nu stiu, calatoria asta sper sa fie una din cele mai intelepte decizii din viata mea. Un prieten drag drag mie din Israel m-a influentat, povestindu-mi cum si el a facut acelasi lucru cand a terminat armata(you know, acolo 3 ani it’s a must) si cat de minunat a fost si cat de mult curaj avem si ca o sa fie ok.

Si totusi… parca deja imi e dor de unii oamenii asa frumooosi si ma gandesc ca acum suntem la cativa km distanta doar si ca inca putem vorbi la telefon, dar maine o sa fie mai greu… Ce ciudat e uneori ca iti dai seama cat de minunati sunt oamenii de langa tine un pic tarziu. :) Mi-ar fi placut pe de o parte sa nu mai plec, sa stau mereu la mare si sa fie foarte ok mereu. Dar e minunat oricum. Si o sa fie ok. Foarte ok. Foarte foarte foarte ok.

Si na… plec si cu bucurie si cu tristete si cu de toate. Si e cam weird asa. Dar mai scriu aici, mai pun o poza, mai povestesc, mai ma gandesc, mai nu stiu … si e ok totusi :)

da da da :)

Comments (5) »

Libertatea in culori :)

gayfest

noi hepi hippie gay

Culori. Veselie. Fericire. Iubire. Acceptare. Baloane de sapun. Oameni frumosi. Baloane cu heliu. Fluiere roz. Bannere dragute. Oameni fericiti. Zambete. Ochelari de soare. Oameni de la balcon facand cu mana. Diversitate. Soare. Frumos. Libertatea din aer! :)

Am fost azi cu Alexei la marsul Diversitatii din cadrul Gay Fest. Si ni s-a parut cel mai minunat mod in care ne-am fi putut petrece o dupa amiaza dintr-un an. Zau ca nu m-am mai simtit de mult asa de libera. Eram in alta lume, in una a culorilor. Chiar am simtit cum ne-am contopit cu cei de acolo. Inainte sa ajungem, in metrou, vizavi de noi era un tip de la Noua Dreapta. Avea tricoul specific. Si era asa intunecaaaat. Si atata ura in el. El nu a iesit in strada sa se bucure. El a iesit in strada sa urasca. Dar hei, asta a ales el sa faca! Sa isi contureze viata in verde inchis si nu in mii de culori!

La parada, oamenii pareau asa de ooook. Atmosfera chiar a fost vesela, lumea se bucura ca se poate manifesta in voie. Desi cand ai in fata atatea blitzuri si camere video iti e putin greu sa fii TU. Sa le arati tuturor cine ESTI. Adica, una e sa fii alaturi de cei ca tine si sa te bucure asta mai mult ca orice. Si alta e sa te vada o tara intreaga, sa stii ca in fata televizorului stau familia ta si toti cei carora le vine sa te scuipe doar pentru ca esti diferit.

De asta am mers eu.  Din admiratia pentru copiii care au indraznit sa spuna “Eu sunt. Tu esti?” Pentru ca, am simtit nevoia sa fiu alaturi de ei. Sa le spun: heeeeei, te iubesc! Suntem la fel. Nu conteaza ca esti gay si eu nu sunt, suntem colorati amandoi. Veseli sii frumosi. Si pana la urma, faptul ca suntem fiinte umane, conteaza mai mult decat orice altceva!

M-am simtit ca acasa. Zau, ca da. Stii sentimentul ala pe care il ai uneori cand vezi pe cineva si simti ca e ca tine? Well, azi l-am avut. De muuuulte ori. Acasa e acolo unde e libertate. Diversitate. Unde oamenii se exprima pe ei insisi si sunt asa frumosi cand sunt ei insisi! :)

piesi: Pozele noastre au iesit asa uratele :( Am zambit mai mult decat am surprins imagini. Asa ne-am bucurat noi de moment :) Dar au facut altii poze frumoaaase. Cea de sus am cules-o din cosul cu mere de la MediaFax, iar in ailalta sunt eu, alexei si prietenul nostru :) Si cu ocazia asta, hop, mi-am pus si eu fata pe net :D

No comment »

minunat

Pentru ca azi e minunat.

Pentru ca viata e minunata.

Pentru ca Nicoletele mele sunt minunate.

Pentru ca adi e minunat.

Pentru ca parintii mei sunt atat de minunati, incat minunat nu mai e minunat.

Pentru ca e pur si simplu minunat.

Pentru ca mi se pare minunat de imposibil sa ma simt atat de libera incat sa scriu toate persoanele pe care le iubesc.

Pentru ca a trai e minunat.

Pentru ca iubi e minunat.

Pentru ca ruxi a adus minunatul in viata mea, a alexandrei si a lui adi.

Ruxi e minunata.

Alexei e minunata.

Adi e minunat.

Facultatea de filosofie e cel mai minunat loc. Read the rest of this entry »

No comment »

post EMO

Cu dedicatie. Fara numar. Si cu talent. Si cu viata. Adica, dedic gluma, nu melodia. Self made. I am so smart uneoriiiiiiiii. Asa spun alti oameni despre romanii. Really. OK. Gluma:

Esti trist?

Ai o lama langa tine?

Te-ai bierberit azi?

 

muhahahaaaaaa. didi e un geniuuu. geniuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu

 

ps: Nu. Am mancat azi Somon.

No comment »

sunt un star

oleleleee, mama mia si valeleeeu azi am vazut ca m-a cautat cineva pe google dupa numele complet.

care esti baaaai? baaaai, anonimule, vino-n-coa si daca tot ai venit, da cu clickul in dreapta jos parca. asa asa. veeeezi.

multumesc.

noutati: oleleleeee. din pacate azi sunt euforica si nu pot sa scriu un post rational, in care sa explic minunea din Bayreuth. Da baaai, cititorule anonim, sunt aici. Stiai, nu? Muhahaaaa. Da. Asa. Ok. Acestea fiind spuse, iti doresc pofta buna, numai bine si sanatate.

Si in incheriere, corul ratelor(da baaaai, rate peste tot aici. in viata mea nu am vazut atatea) va doreste un paste fericit. Incheiem eroic cu Nirvana. Dedicatie, fara numar. A. Stai bai…. Lithium dedic. Dar cine sa fie norocusul? Sau norocoasa? Bai, anonimule, da cu clickul. Pana atunci, Violeta, te iubesc, vreau copii cu tine. Haidi paaaa.

No comment »

ab4 ab4 ab4

Din seria povestiri din cripta urmeaza concertul ab4 de pe 24 iulie din Fabrica. Atentie! Acest post este scris la 1 saptamana dupa eveniment.

oleleleeeeeeeeeeeeeeeeeeee. cat de frumooooos a foooost. tot tot tot. cand i-am vazuuuuut. si cand ne-am pupaaaat de bun gasiiiiit. a fost asa emotionantttt. de cand asteptam asta. si la concert erau atat de muuuuulti oameniiii… nu am mai vazut atata lume la concert decat la IPR&Coma&Altar. iooooi. atatea fete noi si vechi. si ce dor imi era de ei. a venit si chakaaaa. :D si iooooooi. cand au inceput sa canteeee… eram like OMG OMG OMG. ce frumooooos. si zambeam in continuu si nu puteam sa imi opresc zambetul ala tamp de pe fata. si eram parca: nu imi vine sa creeeed. ce frumooooooooooos. ce dor mi-a fost de voooooooi. si cum dansau si cum se miscau si totul. era like… amazing. nu stiu un cuvant potrivit pentru concert. dar pur si simplu tot concertul nu am putut sa incetez sa zambesc. si radeam in continuu. si doar atat. a, mai si cantam, mai si dansam. si era asa frumooooooooos. nu aveam nevoie de nimic altceva in afara de ab4. dar de nimic altceva. era tot ce vroiam. e tot ce vreau. as putea face asta toata viata. sa merg la concertele lor. nici sete nu imi era. si m-am agitat destul, si nu imi era sete. pur si simplu nu vroiam nimic. i was only enjoying. oleleeee. ce frumos a foooost. si au cantaaaaat muuuuuuuuuuuuuuult. 2 oreeee. vaaaaaaaaaaai, ce frumos a foost.

siii siii siii… cand a zis doru ca imi dedica concertul eraaaaaaaaaaaaaaaam like aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaw. mi-au multumit si au zis: “asa ca didi, poti sa consideri ca in seara asta concertul este pentru tine”. si euuu eram nuuuu nuuuu. de ce sa imi multumiti mie? eu trebuie sa va multumesc voua. pentru muzica pentru tot tot tot. pentru ca pur si simplu mi-ati schimbat viata. da, suna patetic, dar asa e. chiar asa e. adica… am cunoscut atatia oameni tari prin voi… am ascultat atata muzica faina datorita voua… am trait atatea clipe faine… eu trebuie sa va multumesc. eu eu eu. deci, multumesc! :) si a fost asa frumooooos totul. si na, bineinteles ca am inceput sa plang… da da… nu m-am putut abtine. dar na, e ca un ritual sa plang la fiecare concert. de fericire. deciiii… a fost asa frumoooooooooooooos.

si am albumuuuuuuuuuuuuuuuul. yeeeeeeeeeeeeey. da, am eu. eu eu eu. ce frumooooos. ce frumoooos. dar ce frumoooos. si pana cu southpark. ioooooooi…

si toata tristetea pe care o aveam in mine era dusa, si totul nu mai conta. chiar cele 2 ore au fost mai faine ca orice. mai faine decat orice fel de placeri mintale sau trupesti. chiar a fost like OMMMMG. cel mai frumos lucru ever pentru mine. sa stau si sa ascult. multumesc muuuuult.

cum e in TrainSpotting. Choose a life. Choose a carrier. Choose a family etc etc etc… Instead, I chose not to choose life. I choose something else. And the reasons? They aren’t. Who needs reasons when you got ab4? Deci da. Supeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeer.

gata… cuvintele sunt chiar… useless aici. Cum as putea sa exprim mai bine ce simt decat sa ascult muzica lor? So…. ab4

si dupa concert am fost cu enrico, luca, antonio si bivas sa mancam si eram like.. awwww… ce frumos. si italiana masii… cat de nasol e cand nu poti sa te exprimi datorita limbajului. si aveam atatea sa spun si na… futui… dar daca zambeam era tot ce conta. si am vb si cu bogdan mult, mai mult ca in toti anii si wow. na. kip in taci. soooooo.

Merci! :)

No comment »